Curtea de Apel din Paris a menținut decizia de condamnare a lui Marine Le Pen în dosarul privind folosirea ilegală a fondurilor Parlamentului European, dar i-a redus interdicția de a ocupa funcții publice la 15 luni, de la 45 de luni cât era interdicția inițială. De asemenea, Curtea de Apel de la Paris i-a redus pedeapsa la trei ani de închisoare, dintre care doi cu suspendare, iar unul în care va fi nevoită sî poarte o brățară electronică. Decizia îi oferă liderei extremei drepte franceze posibilitatea de a candida la alegerile prezidențiale din Franța ce va avea loc anul viitor.
Totodată, ea trebuie să plătească o amendă de 100 de mii de euro. Le Pen a declarat anterior că nu va candida la președinție dacă va fi obligată să poarte un astfel de dispozitiv deoarece acesta i-ar limita activitățile de campanie.
Marine Le Pen a fost condamnată în primă instanță, în martie 2025, pentru deturnarea de fonduri ale Parlamentului European. Judecătorii au stabilit că, în perioada în care era eurodeputat, partidul a folosit bani europeni destinați asistenților parlamentari pentru a plăti angajați care lucrau, în realitate, pentru activitatea politică a formațiunii din Franța. Instanța a condamnat-o atunci la patru ani de închisoare, dintre care doi cu suspendare, iar ceilalți doi urmau să fie executați la domiciliu, sub supraveghere electronică. Ea a primit și o amendă de 100.000 de euro, dar cea mai importantă sancțiune a fost interdicția de a ocupa funcții publice timp de cinci ani, aplicată cu efect imediat.
Verdictul era așteptat în Franța și în Europa deoarece Le Pen este una dintre principalele figuri politice pentru alegerile prezidențiale din 2027. Ea a pierdut de două ori alegerile în fața lui Emmanuel Macron, care nu mai poate candida pentru un nou mandat. În cazul în care Le Pen nu va participa, Jordan Bardella este considerat unul dintre posibilii candidați ai partidului. Alegerile din Franța de anul viitor sunt importante pentru Uniunea Europeană deoarece partidul lui Le Pen are poziții critice față de unele politici europene și față de integrarea europeană.
În perioada 2004-2016, procurorii au arătat că partidul condus de Le Pen, Adunarea Națională a folosit fonduri oferite de Parlamentul European pentru plata unor angajați care lucrau de fapt pentru partid în Franța. Banii erau destinați asistenților europarlamentarilor, care trebuiau să sprijine activitatea acestora în Parlamentul European. Potrivit anchetatorilor, unii dintre angajați erau trecuți oficial ca asistenți parlamentari, dar aveau atribuții pentru partid. Instanța a stabilit că aproximativ 2,8 milioane de euro au fost folosiți ilegal, iar în cazul lui Le Pen acuzația a vizat aproximativ 1,4 milioane de euro.
Procurorii au susținut că Le Pen a transformat într-un sistem organizat o practică începută de tatăl său, Jean-Marie Le Pen, după ce a preluat conducerea partidului în 2011.
Le Pen a negat acuzațiile și a spus că partidul a acționat “cu bună credință”, afirmând că este victima unei “vânători de vrăjitoare”. Ea și partidul său de extremă dreaptă au contestat prima condamnare, iar susținătorii săi au acuzat că dosarul are o motivație politică. Președintele partidului Adunarea Națională, Jordan Bardella, a declarat că împiedicarea lui Le Pen de a candida ar reprezenta o afectare a dreptului alegătorilor francezi de a alege.
